Esplanada - un proiect blamat

12.06.2006

Recentul debut al Esplanadei seamana extrem de bine cu cel al „noului oras Baneasa”. Insa, de data aceasta, discutiile aprinse nu au vizat doar neclaritatile privind regimul juridic al anumitor suprafete de teren incluse in proiect. Esplanada pare ca mai are un pacat: terenul cu pricina nu este proprietatea celor de la TriGranit, ci a statului. Iar statul sintem noi, nu?

REVENDICARI PENTRU JUMATATE DIN TEREN
Cu cele 840 milioane de euro, investitia estimata de compania TriGranit pentru realizarea proiectului, Esplanada isi adjudeca pozitia secunda, dupa „initiativa” Baneasa, in ierarhia celor mai costisitoare proiecte imobiliare din Romånia. Locuinte de lux, centre comerciale si de recreere, cladiri de birouri, spatii hoteliere, strazi, piatete si gradini, toate acestea urmeaza sa se dezvolte, incepind de anul viitor, pe un teren care masoara 107.140 mp. In actele oficiale, proiectul Esplanada „vizeaza reconversia functioanala” a amplasamentului delimitat de B-dul Unirii, Str. Nerva Traian, B-dul Octavian Goga si B-dul Mircea Voda. Pentru acest spatiu, municipalitatea a primit 85 de cereri de revendicare din partea fostilor proprietari. Practic, suprafata pe care statul nu este stapin cu drepturi depline reprezinta cam jumatate din intreg terenul alocat constructiei mini-orasului Esplanada, adica 5,5 hectare.

AUTORITATILE SE GINDESC LA SOLUTIA EXPROPRIERII
In cadrul municipalitatii s-a format o comisie menita sa poarte negocieri cu proprietarii terenurilor revendicate. Cum sumele vehiculate de primarie nu sint deloc pe placul proprietarilor, care refuza sa vinda de bunavoie la preturi de nimic, se pare ca autoritatile au si gasit solutia care le poate scapa rapid de problema. Cum? Declarind proiectul de utilitate publica, astfel incit sa se ajunga la exproprieri. O astfel de masura risca insa sa provoace un imens scandal, dat fiind ca proiectul reprezinta o initiativa privata, nefiind o cauza de utilitate publica.

ARHITECTII ROMÃ…NI VOR EGALITATE DE TRATAMENT
Proprietarii terenurilor nu sint insa singurii care blameaza proiectul. Arhitectii romåni sint la fel de nemultumiti de planurile statului privind constructia Esplanada. Desi au fost invitati la semnarea memorandumului parteneriatului public-privat pentru Esplanada, reprezentant ii Ordinului Arhitectilor din Romånia (OAR) au refuzat sa participe „pentru a aplauda acest maret proiect”. Principalul motiv al supararii OAR tine de neimplicarea arhitectilor romåni in proiect. Dincolo de banii pe care i-ar fi cistigat pentru proiectarea uneia sau mai multor cladiri din cadrul acestui proiect, arhitectii romåni s-au vazut privati de sansa de a-si intari prestigiul profesional. Un astfel de proiect ar fi garantat oricarui architect un plus de recunoastere profesionala. „Compania TriGranit a organizat un concurs inchis pentru alegerea arhitectilor proiectului Esplanda, invitind doar firme straine, fara nici o consultare a partii romåne”, se arata intrun comunicat al OAR. „Arhitectii romåni nu ar fi trebuit exclusi din acest proiect, care nu este o investitie privata 100%. Se realizeaza pe terenul statului. Noi am cerut egalitate de tratament, nu tratament protectionist”, a declarat pentru „Prezent”, vicepres edintele OAR, Dan Marin.

UN PROIECT INCOERENT
Dincolo ca de faptul ca au pierdut o piine buna de mincat, pe arhitecti ii nemultumeste si proiectul ales cistigator. Ei spun ca viziunea arhitecturala propusa de firma de arhitectura Murphy/Jahn (condusa de Helmut Jahn) pentru Esplanada, nu este atit de noua pe cum a fost prezentata si ca nu tine cont de identitatea urbanistica a Bucurestiului. „Nu are nici o legatura cu planurile de dezvoltare a orasului, nu tine cont de apropierea de Centrul Istoric si de infrastructura. Este un proiect superficial si incoerent, scos din contextul orasului”, sustin la unison arhitectii romåni.

UN CONCEPT FUTURIST
Cunoscutul arhitect Helmut Jahn a propus pentru Esplanada o viziune demna de tehnologiile secolului XXI: blocuri turn de pina la 20 de etaje, constructii din sticla si granit, cu forme triunghiulare. Proiectul va demara cu construirea Forum-ului, un centru de retail si petrecere a timpului liber, care se doreste a fi catalizatorul intregului complex. In partea de vest a acestuia, vor exista asa-zisele turnuri Gateway, care vor adaposti spatii de birouri de clasa A. Acestea vor beneficia de tehnologie inteligenta, fiind locul ideal pentru sedii de companii nationale si internationale ori birouri guvernamentale. In est, vor fi amplasate hoteluri si ceea ce se va numi „Centrul Cultural”. Acesta va cuprinde o generoasa sala de concerte, un muzeu Guggenheim si sali de teatru. Partea de sud a proiectului va fi rezervata construct iei zonei rezidentiale. Sefii TriGranit nu au oferit prea multe detalii cu privire la viitoarele locuinte, insa cert este ca numa rul acestora va acoperi nevoile a aproximativ 1.000 de persoane. Date fiind insemnatatea proiectului si locatia centrala, este mai mult decit sigur ca preturile noilor locuinte vor bate toate recordurile pietei imobiliare. Pina acum, proiectul Baneasa a punctat decisiv la capitolul „cele mai scumpe apartamente dintre cele noi”, cel mai ieftin apartament (cu o camera) ajungi nd sa coste peste 200.000 de euro.

ACUZATII DE PLAGIAT
Potrivit oficialilor TriGranit, spatiile urbane de interior si exterior vor avea un design unic. Arhitect ii romåni sint insa de alta parere, ei sustinind ca viziunea arhitecturala propusa pentru Esplanada nu este intr-atit de originala pe cit s-a pretins. „Jahn si-a copiat propria creatie. Proiectul propus pentru Esplanada reprezinta un mix de cladiri proiectate de Jahn de-a lungul carierei sale. Proiectul pentru Romånia are multe elemente din ansamblul proiectat de Jahn pentru Sony Center din Berlin”, acuza arhitectii romåni. La fel, Turnul Brincusi, o construct ie cu structura triunghiulara este „o imagine uzata”, dupa cum sustin reprezentantii OAR, semanind izbitor cu turnul propus de arhitectul Norman Foster in cadrul proiectului de reconstructie a World Trade Center.

Carte de vizita
TriGranit opereaza in 10 tari din Europa Centrala si de Est, unde a investit pina acum peste 2 miliarde de euro in proiecte imobiliare multifunct ionale. Investitiile sale s-au orientat, cu precadere, spre proiecte de parteneriat public-privat. Compania a fost fondata in 1997, iar printre actionari se numara Nathaniel Rothschild, membru al celebrei familii de bancheri cu acelas i nume, precum si Sandor Csanyi, seful celei mai mari banci din Ungaria, OTP.

Sursa: Prezent

Comentarii